O PAGINA DE ISTORIE - REFUZUL UNIUNII SOVIETICE SI A SUCCESOAREI SALE, RUSIA DE A NE PERMITE DREPTUL LA PROPRIA ISTORIE

                             

Sursa : Adevarul,ro      

                             https://adevarul.ro/international/europa/tezaurul-romanesc-moscova-dosar-final-tergiver      

                             Cum a ajuns tezaurul românesc la Moscova

" La 27 iulie 1917,în contextul luptelor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, un tren cu 24 de vagoane pline de valori ale Băncii Naţionale a României, precum şi ale altor instituţii, cum ar fi Academia Română, Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, Arhivele Naţionale ale României, Muzeul Naţional de Antichităţi, ministere, mănăstiri etc., lua calea Rusiei ţariste, singurul aliat aflat în vecinătatea României în acel an. Acesta era al doilea transport din tezaurul românesc transferat la Moscova în timpul Primului Război Mondial. Un prim transport, de 17 vagoane, fusese trimis la Moscova în decembrie 1916. În faţa ofensivei germane, decidenţii români din acele vremuri au încercat să ţină la adăpost în Rusia 91,48 tone de aur fin, după cum menţionează Banca Naţională a României, dar şi valori artistice şi arhivistice inestimabile. Londra, un alt aliat, ar fi fost preferată ca loc de depozitare, dar nesiguranţa unei astfel de operaţiuni a dus către varianta convenabilă pe atunci Moscova, care garantase „securitatea transportului, securitatea depozitului, ca şi întoarcerea în România”. Dacă cele două transporturi au ajuns în siguranţă la Kremlin, soarta lor rămâne un mister de atunci. În ianuarie 1918, la două luni de la preluarea puterii, Lenin şi bolşevicii săi au rupt relaţiile diplomatice cu România şi au confiscat comorile depuse la Moscova. „Puterea sovietică îşi asumă răspunderea de a păstra acest tezaur şi de a-l preda poporului român”, promitea Leon Troţki, declarându-l totodată intangibil pentru oligarhi, un termen aflat la latitudinea interpretărilor."

            Promisiunea Rusiei Sovietice de atunci, dupa 104 ani de istorie, ramane si in prezent neonorata.

          De fiecare data, fosta Uniune Sovietica a gasit motive de a nu restitui tezaurul romanesc, ele fiind legate, fie de problema Basarabiei, fie de daunele de razboi stabilite in sarcina Romaniei, dupa infrangerea din cel de al doilea razboi mondial

          Au existat doua gesturi minime, mai mult simbolice de  repatriere a unor bunuri romanesti din Uniunea Sovietica.
De fapt, aceste gesturi au fost puse pe seama marnimiei sovietice

        1/In anul 1935, dupa tratative romano-sovietice, fosta Uniune Sovietica a predat Romaniei acte, de fapt, dosare tematice si bani care fusesera scosi din circulatie, dar cu acea ocazie,  a restituit partii romane osemintele lui Dimitrie Cantemir, incercand prin acest gest sa dea si o anume simbolistica istorica.

        2/In anul 1956, pe fondul revoltelor din Ungaria lui Imre Naghi, dar si pe fundalul unor contestari destul de puternice a " socialismului biruitor" , Moscova a restituit Romaniei 39.000 de piese, printre acestea aflandu-se si "Tezaurul de la Pietroasa"

  

        Dupa caderea "Cortinei de fier" ,in 1991 Rusia a devenit succesoarea de drept a Uniunii Sovietice.
        In noile conditii istorice, statul rus  a refuzat si continua sa refuze, cu obstinatie sa restituie Romaniei tezaurul sau cultural, orice alte documente arhivistice de importanta istorica si  sa dea orice informatii legate de acestea.

         Rusii au recurs la instituirea unor proceduri greoaie, precum cea a formarii unor comisii  si comitete de inventariere a bunurilor de  restituit.

         Se pare ca manevra Rusiei este de a trage de timp si de a pastra, de fapt bunurile, care fact obiectul restituirii, pentru a le puea  folosi ca moneda de  schimb in cazul unor eventuale negocieri geopolitice sau de alt gen.
        Acest refuz echivaleaza cu respingerea dreptului Romaniei de a avea acces si de a-si detine propria istorie